Multe nici nu mai ajung pe blog. E drumul lung, sunt tastaturi la mijloc, bucăţi de plastic, litere cu forme la fel, uşor pătrate, conexiuni bune sau nu, chei, kilometri, semafoare, frici, boluri de cafea, întâlniri cu întâmplări şi muzică şi oameni.
Nu, n-am de gând să le trec vreodată pe curat pe astea..le prefer cu cerneală în caiete de copii. Mai sunt câteva pe care nici nu apuc să le scriu pentru că se grăbesc, trăiesc puţin, cam cât îmi ia să deschid seara o fereastră şi să miros Bucureştii salcâmilor. Unele, apoi, rămân salvate în telefon...shiţe mereu, niciodată texte.
Nu, nu m-am gândit să număr câte scapă şi câte nu, la urma urmei sunt cuvinte nu rebeli furioşi ai republicii. Deci, multe n-au scăpat..ăsta a reuşit, s-a strecurat ca să spună că cerneala n-a murit.
Nu, n-am de gând să vă zic cât mai are...ştiu doar că stă ascunsă în caiete, călimări, în rotative, în sugative, în stilouri, pensule, ştampile, sub silabe şi în spatele lor..chiar aşa.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
4 comentarii:
gfhlj.m .mbxhfdd/,, /,mnn,nczng,n
Draga Cosmina, am citit articolele-comentariu , la munca ta de reporter si creator de idei si ti-as sugera sa le aduni si intr-o perspectiva sa le editezi, pentru-ca acestea sunt niste excelente eseuri cu foarte mult spirit de analiza. Te felicit si cu siguranta vei fi un mare si talentat eseist si poate romancier. Incearca !
:) multumesc Sofia, ma gândesc.
chiar asa..Felicitari...
Trimiteți un comentariu